DACA...

IF
Rudyard Kipling

Dacă eşti calm, cînd toţi se pierd cu firea În jurul tău, şi spun că-i vina ta;De crezi în tine, chiar cînd Omenirea Nu crede, dar îi crezi şi ei cumva; De ştii s-aştepţi, dar fără tevatură; De nu dezminţi minciuni minţind, ci drept; De nu răspunzi la ură tot cu urăŞi nici prea bun nu pari, nici prea-nţelept;
Dacă visezi - dar nu-ţi faci visul astru; De poţi să speri - dar nu-ţi faci jindul ţel; De-ntîmpini şi Triumful şi Dezastrul Mereu senin şi în acelaşi fel; Dacă suporţi să-ţi vezi vorba sucităDe şarlatan, ce-ţi spurcă al tău rost;De poţi ca munca vieţii, năruită,S-o faci de la-nceput precum a fost;
Dacă-ndrăzneşti agonisita-ţi toată S-o pui, făr'a clipi, pe-un singur zarŞi, dac-o pierzi, să-ncepi ca prima dată Făr-să te plîngi cu un oftat măcar; De ştii, cu nerv, cu inimă, cu vînă, Drept să rămîi, cînd ele june nu-s, Şi stai tot dîrz, cînd nu mai e stăpînă Decît Voinţa ce le ţine sus;
Dacă-ntre Regi ţi-e firea neschimbată Ca şi-n Mulţime - nu străin de ea; Amic sau nu, de nu pot să te-abată;De toţi de-ţi pasă, dar de nimeni prea; Dacă ţi-e dat, prin clipa zdrobitoare, Să treci şi s-o întreci, mereu bonom,atunci: a ta e Lumea asta mare şi, mai mult, fiul meu: atunci - eşti Om!