”Dragă mamă,
Când credeai că nu mă uitam, ai lipit primul meu desen pe frigider și am vrut să rămân în casa noastră pentru a continua să pictez.
Când credeai că nu mă uitam, ai dat de mâncare unei pisici vagabonde și atunci am înțeles că e bine să ai grijă de animale.
Când credeai că nu mă uitam, ai făcut de ziua mea o prăjitură anume pentru mine și am înțeles că lucrurile mici pot fi foarte aparte.
Când credeai că nu mă uitam, ai spus o rugăciune, iar eu am început să cred în existența unui Dumnezeu cu care se poate sta mereu de vorbă.
Când credeai că nu mă uitam, m-ai sărutat de noapte bună și am înțeles că mă iubeai.
Când credeai că nu mă uitam, am văzut lacrimi curgându-ți din ochi și am înțeles că uneori, lucrurile pot durea, dar că plânsul face bine.
Când credeai că nu mă uitam, ai zâmbit și mi-am dorit să fiu drăguță ca tine.
Când credeai că nu mă uitam, te-ai îngrijorat pentru mine și am dorit să devin eu însămi.
Când credeai că nu mă uitam, eu mă uitam și am vrut să-ți spun mulțumesc mulțumesc pentru toate acele lucruri pe care le-ai făcut, când credeai că nu mă uitam.”
Multumim mamelor noastre!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu